BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS

03 June 2009

La cererea dvs... Episodu'3(pour le connaisseur)

In urma studiilor de piata aproFUNDate pe aceasta pagina,am inteles ca fanii sunt multi si nu ii puteam dezamagi.
Cati dintre voi va puteti mandri cu asa povesti spumoase? Of...copilarie mai am un pic si vars si-o lacrima cand imi aduc aminte cum putin trecuta de 6 ani imi petreceam vacantele de vara la bunici.Cum puteam oare sa nu influentez si pe altii cu intelepciunea mea...asa se face ca intr-una dintre vacantele de vara faceam plaja in spatele casei impreuna cu alti copii de prin vecini si uite asa era sa transform viata unei biete copile de 3 anisori care neputand sa isi tina gramele de cacatel si neferindu-se de noi,vorba aia eram intre prieteni, s-a asezat pe vine, (si mie personal mi s-a parut pe atunci ca mi-a stricat joaca) si a facut cateva mazarici.Si pe loc am pus de-un plan...
Ei aflati ca nu imi strica mie nimeni joaca cu una cu doua....am luat niste boabe de struguri si am impodobit cat s-a putut impodobi...gramajoara fetii.. am luat-o apoi de mana si i-am explicat ca am pregatit cu totii o surpriza pentru ea ..o prajitura cu struguri...
Inchipuiti-va acum va rog cum se aud in dulcele grai moldovenesc niste racnete disperate, ezitante la inceput, dar cu o forta apoi de neasteptat”valeu asta-I cacat de-a mieu” si dai tipete si da-I urlete, degeaba incercam sa ii explic cu maturitatea celor 6 ani ca nu as face eu asa ceva si ca intradevar e o prajitura speciala ptr ea...ca oricum nu mi-a mers.Pacat. Ar fi fost mai spumoasa epistola...
dar...nu....important e ca nu o scutesc nici in prezent, cand o intalnesc pe prietena mea din copilarie de comentarii gen”ti-am adus in dar niste struguri de restul ptr tarta te ocupi tu” sau “prajituri ceva cumparam sau le facem in casa?”.

4 comentarii:

Anonymous said...

Ai incercat sa arunci cacatu pe tavan, vreodata? :D

femeiadeservici said...

vreau amanunte...nu ma lasa in suspans

ninJASC said...

Intamplarea ta imi aminteste de ceva din trecutul meu. Eram cam la fel de inventiv cand venea vorba de facut prostii. Aveam pe scara blocului o vecina de vreo 3-4 ani extrem de pofticioasa. Cred ca daca luam o piatra si ma prefaceam c-o mananc i se facea si ei pofta. Intr-una din zile mancam o acadea... celebra acadea cu surpriza. Am ramas mirat cand am vazut-o cum saliva si nu s-a putut abtine sa nu ma intrebe daca nu-i dau si ei. Am fost revoltat de faptul ca fata putea sa creada ca dupa ce linge ea acadeaua o mai vreau inapoi si am hotarat sa renunt complet la ea, dar nu oricum... ci cu pretul distractiei mele si a celorlalti copii de la bloc. Am fugit in parcare in spatele unei masini si-am urinat lejer pe acadea dupa care i-am dus-o fetei. A mancat-o pana la bat, n-a zis nimic. Rasetele noastre s-au stins rapid iar neincrederea a inceput sa se propage printre ceilalti kinderi aflati la fata locului, acuzandu-ma ca nu mi-as fi facut de fapt treaba dupa masina. DAR ce sa vezi ? A doua zi surpriza... Mama fetei a venit la mine la usa si-i spunea mamei mele despre cele intamplate si ii atragea atentia cum ca ar trebui sa ma pedepseasca mai aspru sau sa ia masuri (incidentul asta e doar unul dintr-o serie foarte lunga, implicand cam toti copiii din vecini). Deci chiar daca fata stia ce s-a intamplat (din moment ce s-a plans ulterior parintilor) pofta a intrecut greata. Ma intreb daca a ramas si acum, dupa atatia ani la fel de pofticioasa. La mai bine de 10 ani dupa cele intamplate, se apropie de mine, intr-un pub, o tanara domnisoara (sa fi avut undeva la 16 ani). M-a intrebat ce mai fac fara sa se prezinte iar din discutia sumara si felul sasait in care vorbea am realizat cine e. Da.. era ea. N-am adus vorba despre chestiile din trecut petru ca nu am vrut s-o pun intr-o situatie stanjenitoare.. poate ea le uitase, eu fiind ceva mai mare ca ea. Un prieten aflat cu mine la masa a inceput sa ma intrebe "cine-i tipa" fiind vadit interesat de ea. Mi-am dat seama ca oricat s-ar face de buna, n-as putea vreodata sa o vad sexy si sa simt atractie pentru ea, tocmai pentru ca am vazut-o in copilarie in ipostazele respective iar in timpul conversatiei avute cu ea, chiar dupa ce am realizat cine e... mi-a incoltit un zambet pe buze si mi s-au derulat toate flashurile din copilarie cu saraca fata. A... inclusiv alea cand umbla murata la fund printre noi in timp ce jucam fotbal.

femeiadeservici said...

hmm... zici tu ca domnita nu pezinta interes duap cele intamplate acum 10 ani? ce iti e frica ca te spune la mama daca ii ceri nr de telefon?:)