Generatia ecusoane

Ma intreb ce o fi asa fascinant sa te joci cu ecusonul de la serviciu dimineata inainte de a intra la job sau dupa ce iesi?
O fi ceva ce nu am depistat eu inca,ceva dincolo de limite,o inaltare divina,mai stii...
Desi eu vad in ei numai complexati si frustrati , mandri de ei ca au ajuns acum sa aiba ecuson,frate.E un pic si de comunism in asta,unii mai trecuti de copilarie care au apucat sa aiba cativa ani cravata de pionier,i-au dus lipsa si acum au regasit in ecuson ceva asemanator;altii ravasiti si tinerei ca nu au trecut si ei mandrindu-se prin perioada cravateasca se bucura acum ca pot avea un simbol legat de gat: ecusonul de serviciu.
Da de ce tre' sa vad eu unde lucreaza ei? de ce cred ei ca pe noi ne intereseaza ca ei au ecuson si noi nu? Bucurie generala in masa vad dimineata in metrou cand unu se joaca cu lantisorul de la ecuson invartindu-l strengareste in mana,altu se chinuie sa isi ascunda poza punandu-l invers...da de ce nu si-l scoate ??? o fi ceva si asta,s-o asorta cu camasa si eu nu am observat.De ce se feresc sa isi asunda poza,sau poate pozitia in firma...hmm da ecusonu'tot nu il dau jos??? o intra in tzinuta obligatoriu.Il si vad pe asta acasa in pat cu nevasta-sa...."nu dau ecusonu si cu asta basta,totul pana la ecuson".
Cum sunt eu asa propunereasa din nastere,ma gandesc sa vin cu o idee si cine vrea sa tina cont de ea...tatuaj permanet...asa ai fi insemnat ca vitele si nu ar mai trebui sa cari ofuscat ecusonu',iti schimbi jobul cu atat mai bine,deschizi camasa si ai fi ca si un cv,pe umarul drept am fost 3 luni la SC Curu, jos aici langa cot 1 an la SC Buric Sa si tot asa,si poate or reunuta la ecusoane.....